- Editorial - nr. 191 / 6 Octombrie, 2007 Anul agricol 2007-2008 a inceput, din nou, cu suspine pentru taranii romani, care practica o agricultura de subzistenta, dar si pentru fermierul cu exploatatii agricole mari, pentru ca acordarea subventiilor guvernamentale presupune indeplinirea unor conditii extrem de riguroase (samanta certificata, asigurarea culturii), iar cele europene vor veni tarziu, in plina iarna. Apoi, agricultorii, oricata bunavointa si dragoste pentru lucrarea pamantului ar avea, nu dispun la ora actuala de nicio resursa financiara viabila, fiindca valorificarea productiei a ramas tot la cheremul samsarilor. S-a ajuns pana acolo incat pana si cartofii sunt importati din Polonia, nemaivorbind de multimea supermarketurilor care se aprovizioneaza, cu precadere, cu produse agroalimentare din strainatate. Mai anii trecuti, pana sa fim admisi intr-o Europa globalizata, micii producatori agricoli din mediul rural romanesc cresteau in batatura trei-patru porci, unul de taiat la Craciun, unul pentru copiii domni la oras, si doi la vanzare cu 50-60.000 de lei/kg in viu. Cateva milioane de lei _ bani cinstiti _ investiti imediat in lucrari agricole. Cei harnici si gospodari mai cresteau un tauras la ingrasat, una-doua vaci cu lapte. Mai vindeau oamenii si ceva cereale, daca prindeau un pret bun, asa ca, de bine de rau, cu o cuponiada agricola, cu o juma' de pensie, reuseau sa infiinteze culturile agricole de toamna cat de cat in conditii optime. Astazi, targurile de animale sunt inchise, laptele nu are pret, subventiile pentru laptele si animalele predate la diferiti procesatori vin cu o intarziere nejustificata. Asa ca sta taranul in marginea tarlalei si se minuneaza cat de frumos au crescut buruienile si in acest an atipic din punct de vedere meteorologic. Nici cel putin codul galben, rosu, portocaliu, lansate tot intr-o bucurie pe ecranele televizorului,