Asa zice o vorba veche, menita sa scuze leneveala de inceput de saptamana. Dupa weekendul odihnitor, intr-un mod inexplicabil peste tot dai de fete mohorate, imbufnate, fara chef si fara vlaga. Aroma cafelei poate mai ademeneste un zambet in coltul gurii, dar numai la amatorii inraiti, caci anti-cafelistii devin si mai ursuzi. Dominati de grija incomensurabila fata de semeni, ei se tem ca licoarea neagra ii va innebuni si mai tare pe cei porniti pe calea fara de intoarcere a rautatilor lumesti. Precum caruta din pilda lui Antim Ivireanul, cea care da de vale si nu se mai poate opri. Si incep sa meditez. De unde vine lenea? Brusc ne trezim filozofi peste noapte si incercam sa gasim piatra intelepciunii? Si cum o cautare e obositoare, mai ales daca e fara rost, e firesc ca dupa asta sa ne loveasca lenea. Nu e exclusa nici varianta ca mofturosii sa fi ramas asa de zilele trecute. De pilda duduia de la un dispecerat de taxi, care primeste comenzi si pe messenger. Sambata in zori, la o ora criminala cand pana si raufacatorii dorm, am avut nevoie de o masina. Fiind un client fidel, am scris doleantele mele si am asteptat reactia, care intarzia sa apara. Dupa un timp, crezand ca nu functioneaza optiunea, am scris ca renunt. La care vine intrebarea (mi s-a parut cam aroganta): mai vreti sau nu… Am vrut. Dar degeaba. "Ne cerem scuze momentan nu avem nicio masina in zona". Nu ma asteptam sa am taxiul la scara, ca doar de aceea se cheama taxiu ca sa vina, de acolo, de unde se afla. Bun. Inchid messengerul si sun la telefon. Aceeasi firma, bineinteles. Ce credeti ca mi se raspunde? In doua minute vine masina! Ei?! Vedeti ce inseamna sa fie o zi in care mai creste macar iarba?

Asa zice o vorba veche, menita sa scuze leneveala de inceput de saptamana. Dupa weekendul odihnitor, intr-un mod inexplicabil peste tot dai de fete mohorate, imbufnate, fara chef si fara vlaga. Ar