⢠Logodnicii din America (România, 2007), de Nicolae Mărgineanu.
În noul film al lui Nicolae Mărgineanu, Logodnicii din America, o femeie numită Maria (Tamara Creţulescu) revine în ţară după o lungă absenţă şi, împreună cu fiul ei născut în America, Petru (Andrei Runcanu) şi cu însoţitorul ei gay, Willy (Horaţiu Mălăele), li se alătură vechilor ei prieteni Sanda (Maria Ploae) şi Radu (Marcel Iureş), precum şi fiicei lor adolescente, Irina (Oana Maria Mărgineanu), pentru un week-end relaxant de pescuit, povestit, preparat grătare, tras cu puşca după bunica (Monica Ghiuţă) şi înfruntat demonii trecutului. Înainte de 1989, Sanda şi Maria fuseseră stewardese, iar Radu fusese pilot. Pe-atunci, el era logodnicul Mariei. Atunci cînd Maria fugise în America, Radu ar fi trebuit s-o urmeze, dar Sanda îl făcuse să rămînă în ţară şi să se însoare cu ea. Tot ea lansase zvonul că Maria n-ar fi o transfugă adevărată, ci o securistă sub acoperire. În realitate, ea, Sanda, fusese cea cu conexiunile securiste, conexiuni care, transformate în relaţii de afaceri, se prelungiseră şi după Revoluţie, sub ochii din ce în ce mai nefericiţi ai lui Radu.
Încă din scenariul Evei Sârbu, rolul Sandei e tot numai zîmbete forţate şi nervi franjuraţi, iar Maria Ploae supracalibrează atît de rău încît te întrebi cum a putut femeia asta să ţină la un loc o familie şi o afacere, cînd e evident că nu se poate ţine la un loc nici pe ea însăşi: nu poate să ardă un grătar fără să colapseze, nu poate să cureţe nişte legume fără să pară un pericol public. Ploae nu e plicticoasă - acaparează camera de filmare de parcă ar fi o chestie de care s-a agăţat ca să nu se înece -, dar e - inevitabil, inescapabil - comică, şi orice colecţionar de "grotescării" ar trebui să vadă filmul pentru momentul în care această harpie de telenovelă reuşeşte să stîrnească simţurile homosexualului Willy. Acesta
