În două rînduri, săptămîna trecută, şeful statului s-a făcut avocatul acordării cetăţeniei române pentru moldoveni: a vorbit mai întîi în finalul şedinţei CSAT, cînd a cerut "simplificarea la maximum" a procedurii; a recidivat cîteva zile mai tîrziu într-un interviu acordat lui Paul Grigoriu, cînd a spus că unul dintre obiectivele sale este "de a convinge Guvernul să relaxeze la maximum acordarea cetăţeniei pentru cetăţenii Republicii Moldova".
Interesul şefului statului pentru ţara vecină nu este unul recent. Dacă ne amintim, prima vizită făcută de Traian Băsescu în calitate de preşedinte al României a fost în Republica Moldova, în ianuarie 2005. De asemenea, primul oraş vizitat după aderarea României la Uniunea Europeană a fost tot Chişinăul. De fiecare dată, întîlnirea cu omologul său, Vladimir Voronin, s-a desfăşurat în condiţii bune (ba chiar, după prima vizită, preşedintele moldovean i-a trimis şi cîteva mii de sticle de vin preşedintelui român, gest pe care nu l-a făcut a doua oară). Atmosfera amicală durează însă numai pe perioada vizitei, deoarece, imediat ce Traian Băsescu pleacă de la Chişinău, autorităţile de peste Prut încep să arunce cu săgeţi verbale, acuzînd Bucureştiul de "imperialism", "tendinţe colonialiste" sau "ingerinţă în afacerile interne". Preşedintele Voronin nu ratează nici o ocazie de a denunţa aparente acţiuni ostile din partea românilor, unele gesturi frizînd chiar ridicolul, cum ar fi convocarea ambasadorului român la Chişinău, după o declaraţie critică la adresa Guvernului făcută de... actorul Ion Caramitru.
Odată cu intrarea în UE, România a impus vize de călătorie moldovenilor. Coşmarul cotidian de la consulatul României la Chişinău este arhicunoscut. Autorităţile din Moldova refuză deschiderea altor consulate (deşi îşi dăduseră iniţial acordul) şi hărţuiesc administraţia română cu acuzaţii privind corupţia de la Con
