Moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu ar putea ajunge la Mănăstirea Horezu la sfârşitul lunii octombrie. Florin Epure, directorul Direcţiei pentru Cultură Vâlcea, a spus că memoriul încheiat în luna august la Horezu beneficiază de un suport substanţial din partea unor factori de decizie de la Bucureşti. „În curând, o delegaţie formată la Râmnicu Vâlcea se va întâlni cu PF Patriarh Daniel, cu care se va discuta această problemă. Avem de partea noastră şi un studiu foarte bine documentat al istoricului Radu Ştefan Vergati, în care sunt prezentate argumentele pentru care moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu ar trebui să vină la Horezu, acolo unde el şi-a dorit să fie înmormântat“, a subliniat Florin Epure. Acesta a mai afirmat că în delegaţia ce va pleca spre Patriarhie, se află PS. Gherasim Cristea, Episcopul Râmnicului, Gheorghe Niţă, primarul din Horezu, dar şi alte personalităţi. „Avizul Ministerului Culturii şi Cultelor este numai o chestiune de formalitate, mai importantă este încuviinţarea Patriarhiei fără de care Sântul Martir Brâncoveanu nu s-ar putea întoarce la ctitoria sa din Horezu“, a explicat Florin Epure. Anul acesta s-au împlinit 293 de ani de la moartea lui Constantin Brâncoveanu şi a fiilor săi pe eşafodul din Istanbul. În anul 1720, rămăşiţele pământeşti ale lui Brâncoveanu au fost îngropate pe ascuns în biserica Sfântul Gheorghe cel Nou din Bucureşti, locaş de cult ctitorit, de asemenea, de marele voievod. Identificarea domnitorului a fost făcută abia în anul 1914, pentru ca, după 79 de ani, în 1992, să fie canonizat şi trecut în rândul sfinţilor de către Biserica Ortodoxă Română. În acest an, într-un memoriu semnat de o serie de personalităţi vâlcene se cerea trimiterea moaştelor Sfântului Brâncoveanu în cea mai cunoscută ctitorie a sa, cea de la Horezu, acolo unde, spun istoricii, a şi dorit să fie înmormântat. Moaştele Sfântului Constant