Sezonul Premiilor Nobel debutează luni, cu anunţarea laureatului Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, de către Institutul Karolinska din Stockholm, urmănd ca pănă pe 18 octombrie Fundaţia Nobel să anunţe căştigătorii celor mai inalte distincţii acordate de Academia Regală de Ştiinţe din Suedia pentru cele mai importante cercetări, descoperiri, lucrări realizate in fizică, chimie, literatură, economie şi pace.
Sezonul Premiilor Nobel debutează luni, cu anunţarea laureatului Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, de către Institutul Karolinska din Stockholm, urmănd ca pănă pe 18 octombrie Fundaţia Nobel să anunţe căştigătorii celor mai inalte distincţii acordate de Academia Regală de Ştiinţe din Suedia pentru cele mai importante cercetări, descoperiri, lucrări realizate in fizică, chimie, literatură, economie şi pace.
PRIMUL. In 1901, Emil von Behring a fost primul cercetător distins cu Premiul Nobel in Fiziologie sau Medicină pentru munca asupra terapiei cu ser, care a deschis un nou drum in ştiinţa medicală şi a ajutat la salvarea a sute de mii de vieţi. Ulterior, premiul a fost acordat pentru descoperiri realizate in domeniul imunologiei, diagnosticelor şi dezvoltării medicamentelor, omenirea continuănd să lupte impotriva bolilor şi a morţii. Pănă in prezent, 186 de personalităţi au fost distinse cu Premiul Nobel pentru Medicină.
MERITE. De-a lungul timpului, printre căştigătorii Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină s-au numărat: Ivan Pavlov (1904, fiziologia digestiei şi crearea unei ştiinţe a reflexelor condiţionate); Robert Koch (1905, pentru investigaţiile şi descoperirile privind tuberculoza); Theodor Kocher (1909, pentru munca sa in fiziologia, patologia şi chirurgia glandei tiroide); Alexis Carrel (1912, pentru munca in sutura vasculară şi transplantarea vaselor de sănge şi a organelor); Karl Lands
