Daca va uitati cu atentie la televizor, veti vedea pe fundalul tuturor emisiunilor de stiri (ca sunt politice, economice, sociale sau mondene, putin importa!) cateva siluete tragandu-si pumni in cap si suturi in turul pantalonilor.

Sunt ei, alesii nostri, angrenati in lupta politica. Se lupta pentru imagine la modul concret. Cu dintii si pumnii. Vor o parte cat de mica din ecranele televizoarelor. Nu conteaza la ce rubrica, la stirile din sport, la cele despre vreme sau la retete de slabit, ei sunt la datorie, gata sa ne umple un centimetru patrat de televizor cu gandirea lor mai plata ca portofelele cu care-si finanteaza campania de imagine. De cele mai multe ori, prin emisiunile de stiri plutesc dens doar ideile lor, usor de recunoscut, cetoase si eficiente ca o arma chimica. Chiar daca nu-i vedem, ei sunt acolo. Le recunoastem gramatica subtire si citatele repetate papagaliceste de prezentatori. Ii mirosim dupa mimica reporterilor de teren care par sa aiba nevoie de masca de gaze. Pentru ca pe-acolo a trecut Marele Om si, chiar daca a stat doar un sfert de ceas, sa nu-si puna in pericol costumul si pantofii italienesti, a plans pe umarul pensionarilor, al sinistratilor, al copiilor abandonati de parintii grabiti de saracie spre Occident. Marele ales a trecut, a lasat in urma cateva strangeri de mana, o baltoaca de lacrimi, promisiuni si un subiect in plus de jurnal. Alteori sunt prezenti in carne si oase. De cele mai multe ori, aparitiile politicienilor au o aparenta penala, de care doar imunitatea ii apara. Ei acuza, insulta, calomniaza, fiind un model pentru o natie care, nu-i asa, inca isi mai cauta echilibrul etic. In spatiul public, se poarta ca vedete care se vor, cu orice pret, pe prima pagina. Isi exhiba masinile de catalog si flotila de lux, scriu in timpul liber si ne mai si fericesc la ore de maxima audienta cu productiile lor, se imbraca fi