Urmaşii celebrei artiste interbelice Maria Pillat-Brateş îi revalorizează opera Scriitoarea, traducătoarea, profesorul universitar Monica Pillat ne invită în lumea de legendă a
Urmaşii celebrei artiste interbelice Maria Pillat-Brateş îi revalorizează opera
Scriitoarea, traducătoarea, profesorul universitar Monica Pillat ne invită în lumea de legendă a înaintaşilor săi, la răscrucea dintre artă şi credinţă, evocând ilustrele figuri de intelectuali interbelici, Maria Pillat-Brateş, poetul Ion Pillat şi romancierul Dinu Pillat.
Monica Pillat, la fel ca şi bunica sa, s-a dedicat cu un rar echilibru sufletesc precursorilor ei iluştri, dincolo de agitaţia şi de valorile lumii mondene.
După 60 de ani, viaţa zbuciumată a Mariei Pillat-Brateş şi opera ei plină de prospeţime şi culoare, care a adăugat o dimensiune românească impresionismului, sunt readuse, cu poezie, în actualitate.
Maria Pillat-Brateş s-a manifestat activ în perioada dintre cele două războaie, în expoziţii, alături de pictoriţe ca Olga Greceanu, Rodica Maniu, Nuni Dona, Lucia Demedriad-Bălăcesscu, Wanda Sachelarie-Vladimirescu. Cariera ei a fost brutal curmată în 1949, când a fost arestată ca fostă moşieriţă şi închisă într-un penitenciar din Botoşani, iar apoi, trimisă, pentru cinci ani, cu domiciliu forţat la Miercurea Ciuc.
Debutase în 1914 la Salonul Tinerimii Artistice, la îndemnul lui Jean Alexandru Steriadi, sub pseudonimul I. Brateş. A expus, timp de trei decenii, peste 300 de acuarele şi picturi în expoziţii personale sau colective, la Bucureşti şi Paris.
Fascinată de peisaje şi oameni
Pictorul Nicolae Tonitza, ca şi Jean David Arnold, preţuia arta Mariei Pillat-Brateş, mai ales pentru "acel rar echilibru sufletesc, (...) pentru respectul pentru meşteşugul pictoricesc". Miron Radu Paraschivescu remarca arta ei şi construcţia peisajelor pe vertica
