Aici, opaiţul este mai scump decât kilowatul, iar pisicile fug de mănâncă pământul de frica şobolanilor Călimăneşti este cel mai sărac cartier al oraşului Mărăşeşti, declarat,
Aici, opaiţul este mai scump decât kilowatul, iar pisicile fug de mănâncă pământul de frica şobolanilor Călimăneşti este cel mai sărac cartier al oraşului Mărăşeşti, declarat, la rândul său, zonă defavorizată. Cartierul s-a născut în perioada ceauşistă în jurul şantierului ctitorit pentru construcţia barajului ce îi poartă numele. Aici, opaiţul e mai scump decât kilowatul, iar pisicile cad victime şobolanilor înfometaţi.
Pe vremea lui Ceauşescu, aici era alimentară, farmacie, dispensar medical şi bibliotecă, iar curentul electric, canalizarea şi apa nu lipseau. În anul 2002, şantierul s-a închis, iar barajul, inclusiv zona locativă din preajmă, a fost predat Primăriei Mărăşeşti.
Şantieriştii şi familiile lor au plecat care încotro, lăsând în urmă zeci de locuinţe goale. Săracii oraşului, cei cărora le-au fost scoase apartamentele la vânzare din cauza datoriilor acumulate, au fost mutaţi la Călimăneşti, devenit între timp "Orăşelul de carton".
"Copii se sufocă de la fum şi nu pot să înveţe"
Peste 300 de oameni, dintre care 100 de copii, au fost înghesuiţi în barăcile considerate de către primărie "garsoniere". La un an de la plecarea şantieriştilor, cele 40 de familii aciuate în zona barajului au rămas fără curent electric. Singurul transformator a ajuns la fier vechi, iar sutele de amărâţi se înghesuie să ia apă de la o singură pompă situată în plin câmp.
Iarna, pompa îngheaţă aidoma trupurilor şi sufletelor localnicilor. Chiriaşii plătesc lunar pentru "garsonierele" bântuite de şobolani de mărimea unei pisici 130.000 de lei vechi. Oamenii ar vrea să le cumpere, însă preţul barăcilor, 10 milioane de lei vechi, este prea mare pentru veniturile lor.
