imagine: Royer/europa.eu
Doua modele stau la dispozitia celor care mai cred inca in mitul sanselor egale la finantarile europene pentru agricultura, doar pe baza de proiecte bine facute. Cititi cine si pe ce criterii a luat grosul fondurilor europene in Polonia si in Scotia si decideti care dintre cele doua modele s-ar putea regasi in Romania.
Scotia: latifundiari si aristocrati
Bogat, chiar foarte bogat, cu puternice conexiuni politice, eventual aristocrat - acesta este portretul robot al solicitantului scotian de succes la finantarile europene destinate agriculturii. Dupa mai bine de doi ani de presiuni repetate asupra autoritatilor scotiene, jurnalistul Rob Edwards a reusit sa contureze acest profil.
In ultimii cinci ani, circa 100 de latifundiari scotieni au „absorbit” 115 milioane de lire sterline, jumatate dintre acestia fiind descendentii unor vechi familii nobiliare. Sumele incasate au fost intre 1 milion de lire sterline si 3,5 milioane de lire sterline „de caciula”.
La polul opus se afla fermierii de rand, oameni obisnuiti, mici proprietari de teren agricol, mai multi ca numar, dar mai putin norocosi in fata Europei. Astfel, circa 23 de mii de fermieri au primit, in total, 1,7 miliarde de lire sterline, in aceeasi perioada, insemnand sub o suta de mii de lire sterline de persoana.
„Pentru multa lume mecanismul de alocare a subsidiilor destinate agriculturii este nedrept.
Recompensand marii proprietari de terenuri agricole cu sume uriase de bani, fondurile europene nu fac decat sa sporeasca decalajul dintre acestia si fermierii mici si mijlocii, care au cea mai mare nevoie de capital. Bogatii devin mai bogati, iar saracii mai saraci”, ne-a declarat Rob Edwards.
Opinia sa este ca un rol foarte important in atragerea sumelor semnificative il joaca prieteniile politice si ca ar fi o nai
