In dezbatere parlamentara se afla, de mai bine de o jumatate de an, asa-numitul pachet al legilor sigurantei nationale, a carui adoptare este ceruta insistent de serviciile de informatii, dar care a starnit si numeroase discutii. In conditiile in care actuala legislatie dateaza din perioada imediat urmatoare evenimentelor din decembrie ‘89, principalele structuri informative, SRI si SIE, au sustinut constant necesitatea modificarii cadrului normativ, mai ales dupa intrarea Romaniei in NATO si UE. Intr-un interviu in exclusivitate pentru ziarul nostru, directorul SRI, George Cristian Maior, ne-a declarat ca prima si cea mai importanta modificare adusa de pachetul de legi se refera la demilitarizarea serviciilor, in sensul ca ofiterii de informatii vor deveni functionari publici cu statut special, transformare care va angrena o reorganizare profunda, de la schimbarea regulamentelor si procedurilor la adaptarea mentalitatii. Au existat insa si divergente de opinie. De exemplu, serviciile nu au fost de acord – si pana acum au avut castig de cauza – cu infiintarea unei Autoritati Nationale de Interceptare a Comunicatiilor, motivand ca s-ar crea un nou serviciu si ar fi afectata eficienta activitatii desfasurate. "S-ar ajunge la un nou sistem, un sistem birocratic de filtrare a informatiilor, care ne-ar afecta foarte mult activitatea", a precizat Maior. "Alesii" nu au cedat insa in ceea ce priveste accesul parlamentarilor la informatii clasificate fara a detine un certificat ORNISS.
Maior ne-a dezvaluit ca ofiterii de informatii vor putea sa foloseasca in continuare drept acoperire, in interesul sigurantei nationale, reprezentanti ai clasei politice ("intr-o oarecare masura"), dar si ai organizatiilor mass-media, ai ONG-urilor si ai altor zone ale societatii romanesti.
Pachetul legislativ, format din cinci proiecte, a fost depus de parlamentarii PNL i