- Diverse - nr. 199 / 11 Octombrie, 2007 Nu stiu daca literatura romana contemporana ar avea ceva de pierdut din confruntarea cu valorile europene. Cel mult, ar avea anumite puncte de reper in plus care i-ar putea contura o constiinta de sine mai ferma. Privindu-se in oglinda europenitatii, literatura romana ar avea sansa unei maturizari efective, a unei delimitari mai prompte de propriile tare si complexe, sansa unei regasiri a specificului propriu, concomitent cu o privire deziluzionata, lipsita de mistificari ori excese. Prin intrarea in Europa, literatura romana de azi are sansa de a-si pierde complexele si de a castiga un spor de credibilitate. Cele mai elocvente exemple ale europenitatii literaturii romane contemporane ar fi poezia Anei Blandiana, a lui Mircea Cartarescu, Ion Muresan, proza lui Norman Manea, a lui Nicolae Breban, a regretatului Gheorghe Craciun, dramaturgia lui Matei Visniec, eseistica lui Nicolae Manolescu, Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu si, desigur, ar mai fi cateva nume care ar putea avea o rezonanta aparte in literatura europeana de astazi. O lista de carti care ar putea avea priza la cititorul european nu ar trebui sa omita titluri precum: Orbitor, de Mircea Cartarescu, Dimineata pierduta, de Gabriela Adamesteanu, Bunavestire, de Nicolae Breban, Devenirea intru fiinta, de Constantin Noica, Pitoresc si melancolie, de Andrei Plesu, Usa interzisa, de Gabriel Liiceanu, Arca lui Noe, de N. Manolescu, selectii de poeme din creatia Anei Blandiana, Mircea Ivanescu, Mircea Cartarescu, Ion Muresan etc. Exista, insa, si cateva explicatii ale nesincronizarii literaturii romane cu cea europeana: ne lipseste o promovare eficienta si obiectiva a valorilor autentice ale literaturii romane in strainatate. Institutul Cultural Roman a facut cativa pasi importanti, dar, pe de alta parte, nu pot sa nu remarc subiectivismul care a dictat, in unele cazuri, poli