Elevii nu vor să revină la moda comunistă a ţinutelor, dar trebuie să accepte însemnele şcolii la care învaţă.
Uniformele şcolare, ecusoanele, eşarfele, dar şi „matricolele“ s-au întors în şcolile româneşti, după aproape 17 ani. Tricourile colorate, cămăşile albe cu cravate roşii, sarafanele în carouri şi sacourile vişinii sunt doar câteva dintre modelele pentru care au optat şcolile şi liceele din ţară.
Noua lege pentru siguranţa elevilor în unităţile de învăţământ obligă conducerile şcolilor să aibă un semn distinctiv. Şcolarii care nu acceptă noua regulă sunt mustraţi sau sancţionaţi, în funcţie de decizia fiecărui director în parte. Pe de altă parte, reprezentanţ ii liceelor sunt de părere că, atunci când tinerii aleg o şcoală trebuie să fie conştienţi că acceptă şi uniforma unităţii de învăţă- mânt respective.
Elevii vin cu „ţinuta“ în ghiozdan
Dificultăţile materiale, dar mai ales rezistenţa tinerilor care nu vor să revină la moda ceauşistă au determinat conducerile şcolilor să supună la vot noua ţinută.
La Liceul Teoretic „Alexandru Vlahuţă“ din Capitală, elevii au aflat despre obligativitatea uniformelor încă de anul trecut. Părinţii au ales, împreună cu profesorii, un tricou şi un hanorac galben, pe care au imprimat numele liceului şi care este purtat cu pantaloni sau fustă de blugi. „Înainte, elevii veneau la şcoală cum doreau. Părinţii au vrut să se introducă o uniformă. Despre elevi, ce să spun? Pentru a epata, înainte de începerea şcolii, ei îşi cumpărau cele mai scumpe haine“, spune Carmen Toma, directoarea liceului. Un tricou costă 70 de lei, iar un hanorac pentru zile mai friguroase, 200 de lei. Deşi unii mai vin cu „uniforma“ în ghiozdan, nu există sancţiuni la „Vlahu- ţă“ pentru cei care fentează şcoala.
Sarafanele ceauşiste erau modificate
Şcoala Comercială
