Cateva case, nu mai mult de zece, din care jumatate sunt locuinte de vacanta, rasfirate pe o culme de deal. Intre ele, o biserica micuta, parasita. In Hodosul de Brestovat, asa cum este cunoscuta localitatea, mai traiesc patru familii. Oameni care nu se gandesc nici in ruptul capului sa plece de acolo, desi sunt la mare distanta de orice urma de civilizatie. Depopularea, inceputa odata cu colectivizarea
Pana in urma cu mai bine de 40 de ani, satul Hodos de Brestovat era o comunitate ca multe altele din Timis. Avea mai bine de 200 de numere de case, fiind centru de comuna. Avea Biserica, Sfat Popular, Militie. Decaderea a inceput odata cu colectivizarea. De prin anul 1967, incet, incet, localnicii au inceput sa migreze spre oras. Si pentru ca numarul locuitorilor scadea drastic, la scurta vreme fosta comuna s-a transformat in sat apartinator de Brestovat, statut pe care si l-a pastrat.
Dumitru Morodan este unul dintre satenii care, desi a plecat si s-a stabilit cu familia langa Lipova, a revenit in Hodos de cum a devenit pensionar. In decizia de a se intoarce a contat foarte mult si faptul ca sotia lui este bastinasa in aceste locuri. "Aici o trage ata. In plus avem si ceva pamant mostenit de la socri". Numai ca odata revenita in sat, familia Morodan a trebuit sa o ia de la inceput. Casa parinteasca a sotiei sale nu mai exista, cei doi fiind nevoiti sa cumpere o alta casa din sat, una care inca se mai tinea pe temelii. In doar cativa ani, sotii Morodan au reusit sa o amenajeze si, din ceea ce initial a fost gandita a fi doar o locuinta temporara, de vara, a devenit cea de-a doua lor casa. Apoi, s-au apucat serios de agricultura. Mai mult pentru a le trece timpul, nu pentru castig.
"Stau acum si ma uit la biserica din sat, toata crapata, si imi amintesc de vremurile in care se faceau slujbe acolo. Ultima data a venit un preot in urma cu vreo trei