După 123 de zile fără guvern, statul federal este în prag de destrămare, din cauza certurilor între valoni şi flamanzi pe tema autonomiei regionale Belgia se confruntă cu cea mai gravă
După 123 de zile fără guvern, statul federal este în prag de destrămare, din cauza certurilor între valoni şi flamanzi pe tema autonomiei regionale
Belgia se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa de 177 de ani, care ridică întrebarea dacă ţara mai are sau nu un viitor. Alegerile din 10 iunie nu au reuşit să producă încă un guvern, iar discuţiile privind coaliţia au degenerat în certuri între valonii francofoni şi flamanzii vorbitori de olandeză, care au dus la speculaţii privind un posibil "divorţ".
La împlinirea a 100 de zile fără guvern, în septembrie, ziarul valon "Le Soir" a scris că impasul se poate sfârşi "fie prin divorţ, fie prin separarea dormitoarelor". După alegerile legislative din 10 iunie, 81 de locuri au revenit alianţei dintre creştin-democraţi şi liberali, un procent suficient pentru a forma o majoritate de guvernare de centru-dreapta în Camera Inferioară a parlamentului belgian, de 150 de locuri.
Totuşi, ambele grupări politice din alianţă sunt împărţite în partide ale flamanzilor, respectiv valonilor, iar acestea nu au reuşit să cadă de acord. În centrul disputei se află solicitările flamanzilor pentru mai multă autonomie regională în sistemele sanitar, de justiţie şi de transport.
Un alt motiv de neînţelegere este acela privind drepturile minorităţii vorbitoare de franceză care trăieşte în teritoriile flamande din jurul Bruxelles-ului - capitala oficial bilingvă a ţării. Francofonii nu sunt de acord cu autonomia. Ei spun că, în ultimii 25 de ani, reformele au adus destulă independenţă regiunilor flamandă şi valonă şi acuză politicienii flamanzi că pun la cale dezmembrarea Belgiei.
Gustul comun pentru bere, scoici şi
