ROMĂNIA CA TELENOVELÃ

Sfănta zi de duminică se anunţă pe malurile lacului din cartier prin apariţia caprelor. Nu peste mult timp apar şi stăpănii lor, tărănd prin iarbă baierele izmenelor şi scărpinăndu-se de pureci pe pieptul păros. Duminica pe lacul din cartier are şi marele avantaj, necunoscut lacurilor in general, că poţi umbla numai in izmene, fără ca vecinii să te creadă un puturos fără pereche, care stă acasă, bea tutun şi se scarpină de pureci. Drept pentru care in urma lor se aţine căte un purcel dolofan, de care stăpănul e tare măndru.

ROMĂNIA CA TELENOVELÃ

Sfănta zi de duminică se anunţă pe malurile lacului din cartier prin apariţia caprelor. Nu peste mult timp apar şi stăpănii lor, tărănd prin iarbă baierele izmenelor şi scărpinăndu-se de pureci pe pieptul păros. Duminica pe lacul din cartier are şi marele avantaj, necunoscut lacurilor in general, că poţi umbla numai in izmene, fără ca vecinii să te creadă un puturos fără pereche, care stă acasă, bea tutun şi se scarpină de pureci. Drept pentru care in urma lor se aţine căte un purcel dolofan, de care stăpănul e tare măndru. In timp ce-şi răsuceşte o ţigară din pachetul pe care a dormit astă-noapte, căci, intorcăndu-se beat din tărg, s-a dezbrăcat şi, in locul pijamalei, şi-a luat pe el costumul cel nou, cu floarea de mire cu tot, il gădilă pe sub burtă. Purcelul, la răndul lui, se manifestă entuziast: se dă cu cracii in sus şi incepe să guiţe amarnic, de apar la garduri toate capetele treze ale cartierului in acel moment.

Incetul cu incetul, soarele se caţără pe cer, aşa cum ii spune fişa postului. In blocul-turn de alături, pozat şi intr-un ziar central, sub titlul "Chipuri noi pentru oglinda unui vechi lac", se deschid ferestrele pe rănd. O gospodină voioasă, ingănănd un firicel de căntec, pune aşternuturile la aerisit pe sărma din balcon. Făcănd astfel