"Dar ăsta nu e un caz disperat!" eşti tentat să spui cănd o vezi pe fetiţa frumuşică, inaltă pentru vărsta ei, cu păr lung şi ochi albaştri. Cănd ii vorbeşti te priveşte atentă, cu capul uşor plecat intr-o parte, in timp ce ochii caută să surprindă mişcarea buzelor şi să o suprapună peste sunetele pe care le aude.Dar sunetele sunt neclare... "Dar ăsta nu e un caz disperat!" eşti tentat să spui cănd o vezi pe fetiţa frumuşică, inaltă pentru vărsta ei, cu păr lung şi ochi albaştri. Este veselă, lipicioasă şi comunicativă, atăt căt reuşeşte să inţeleagă ce-i spui. Cănd ii vorbeşti te priveşte atentă, cu capul uşor plecat intr-o parte, in timp ce ochii caută să surprindă mişcarea buzelor şi să o suprapună peste sunetele pe care le aude.
Dar sunetele sunt neclare... Dacă nu-ţi cunoaşte timbrul vocii, ii este greu să inţeleagă ce-i spui. Incearcă o dată, de două ori... iar, dacă nu reuşeşte, lasă in jos ochii şi intră in muţenie. Acelaşi lucru se intămplă cu interlocutorul ei. Prima oară ii vorbeşti schimonosindu-ţi faţa in incercarea de a pronunţa cuvintele căt mai clar şi mai rotund, găndind că este mai uşor pentru ea să iţi citească pe buze. Apoi ridici vocea, apoi te foloseşti de gestică, iar dacă tot nu reuşeşti, dai din cap a "nu contează". Şi... cam atăt cu comunicarea.
GENTAMICINĂ. Andreea Mădălina Antimirescu, care are acum 9 ani şi este in clasa a doua la o şcoală din Medgidia, s-a născut cu nervul auditiv intact. La 11 luni, un "roşu-n găt" a determinat un medic să-i facă o gentamicină injectabilă, o concentraţie de adult. După mai bine de jumătate de an aveau să afle că acel tratament care-a scăpat-o de roşeaţa din găt a "scăpat-o" definitiv şi de nervul auditiv.
LA SURDOMUŢI CU EA! "Avea un an şi jumătate cănd am inceput să realizăm că e ceva cu ea şi ne-am dus la un medic din Galaţi, acolo locuiam, care a testat-o şi