Ce ne mai lipsea era incă o carte al cărei titlu incepe cu cuvintele "Codul luiâ¦".
Ce ne mai lipsea era incă o carte al cărei titlu incepe cu cuvintele "Codul luiâ¦".
Nici o problemă, a apărut, sub semnătura unui anume Alastair Sweeny, un studiu referitor la mesajele ascunse in "Călătoriile lui Gulliver". Apărută in 1726, cartea lui Swift, destul de transparentă satiră politică, a avut şi mai are mare succes. Ca multe alte distopii, a ajuns literatură destinată copiilor. Ca şi multe altele.
Ultima dintre călătorii, cea in Laputa, Balnibarbi, Glubbdubdrib, Luggnag şi Japonia, ascunde, după opinia lui Sweeny, o mulţime de mistere. Printre ele, un soi de prototip al computerului modern, o maşină de calcul a cărei asemănare cu un circuit integrat te poate pune pe gănduri. Maşina care digera cuvinte a lui Swift a dat numele unor piese de computer şi a cătorva tehnici de calcul. Mister.
Povestea inăbuşirii unei revolte in Laputa il conduce pe autor la o interpretare plină de imaginaţie. Swift ar fi precursorul tehnicii bombardamentului aerian. In text se ascund nenumărate anagrame care fac aluzie la viitoarele succese ale ştiinţei şi tehnologiei. Seamănă binişor cu alte cărţi care se ocupă de coduri şi/sau secrete.
Alţi comentatori ai textului sunt preocupaţi de cercetările fără sens, fără scop, sau cu rezultate suspecte, efectuate de savanţii vizitaţi de Gulliver. Mai există insă şi in ziua de azi oameni de ştiinţă ale căror preocupări ni se pot părea ciudate. Ei sunt răsplătiţi, dacă acesta ar fi cuvăntul potrivit, cu premii, ca de exemplu cele cunoscute sub numele de Ig Nobel, decernate cu puţină vreme inainte de cele cu un nume mai scurt dar mai valoros.
Un detaliu personal, am scris prima oară despre Ig Nobel in anul 2000. Pe atunci subiectul era situat pe undeva pe la periferia ştirilor din ştiinţă şi tehnologie. M
