Obişnuit cu politicienii autohtoni, electoratul românesc nu prea ştie ce alege la europarlamentare şi nici care ar trebui să fie trăsăturile unui deputatat european. Pregătire politică şi Obişnuit cu politicienii autohtoni, electoratul românesc nu prea ştie ce alege la europarlamentare şi nici care ar trebui să fie trăsăturile unui deputatat european.
Pregătire politică şi diplomatică, competenţă profesională, studii superioare, noţiuni de politică internă, cunoaşterea cel puţin a unei limbi de circulaţie internaţională şi patriotismul sunt principalele criterii enunţate de partide în selectarea propriilor candidaţi la alegerile pentru Parlamentul European. Viziunea politicienilor asupra profilului europarlamentarului se apropie, însă, destul de puţin de cea impusă de Strasbourg, iar românii cu drept de vot au o viziune uşor deformată asupra a ceea ce presupune statutul de eurodeputat.
Parlamentul European va fi implicat, în viitor, în elaborarea a 95% din legislaţia europeană. Din acest punct de vedere, eurodeputaţii români ar trebui să aibă atât competenţa, cât şi interesul de a influenţa activitatea Legislativului comunitar.
Abilitatea de a socializa şi de a negocia contează foarte mult într-un Parlament European dominat de trei grupări politice: socialiştii, popularii şi liberalii. Astfel, eurodeputatul român trebuie să se priceapă la lobby pentru a reprezinta cu succes interesele naţionale.
O imagine deformată
Puternic ancoraţi în stilul autohton de a face politică, românii cu drept de vot au o viziune confuză şi deformată asupra a ceea ce presupune statutul de eurodeputat. Disputele pe tema Europei federale sau pe cea a Constituţiei europene au fost percepute la noi ca nişte probleme externe. În primul rând din cauza insuficientei mediatizări a problematicii legate de instituţiile europene, portretul europarlamentarului se su