La 11 octombrie, teatrul romănesc a celebrat ziua de naştere a unei mari actriţe. Iar la Teatrul Metropolis, sărbătoarea a luat forma cea mai potrivită. Cea a spectacolului.
La 11 octombrie, teatrul romănesc a celebrat ziua de naştere a unei mari actriţe. Iar la Teatrul Metropolis, sărbătoarea a luat forma cea mai potrivită. Cea a spectacolului.
MIHAI EMINESCU 89. După ce te bucuri de spectacolul Hundertwasser al foaierului, frăntură de Occident răsărită la porţile Orientului - o merităm, oare? - , singura sală de teatru construită integral după normele europene te intămpină cu caldă sobrietate. Nu te lăsa insă furat de confortul fotoliilor (da, fotolii!), căci el iţi este menit doar atăt căt să uiţi de tine şi să te scufunzi in poveste.
METROPOLIS. Şi-ncepi "Jocul De-a Adevărul", intrebănd "Tarotul" despre "Edith Piaf", "Agamemnon" sau "Nijinski". Şi chiar dacă sunt "Trei", nu poţi să uiţi nici o clipă că intotdeauna "Opposites Attract". Cu toate astea, culmea! "No One" nu poartă "Bigudiuri"! Dar ar putea... De ce nu? Ori ei, ori "Ludwig, Nicolo & Jo"! Alege! Că, oricum, din acest "Triunghi Epistolar" nu mai poţi ieşi! Altfel vin "Victor sau Copiii la Putere" şi nu mai ai unde să te refugiezi! Poate doar in "Visul unei nopţi de vară". Sau in "Tetralogia Răului"... Dar asta depinde numai de tine... şi se lasă sigur cu "Crimă la Howard Johnson"! Dar astăzi nimeni nu mai se află "In Rolul Victimei"... Pentru că noi, noi toţi, suntem la Teatrul Metropolis. Şi trăim ISTORIA! O lume intr-un teatru. Clădire nouă, solidă. Balconul rezistă cu stoicism echipelor de filmare. Una lăngă cealaltă, aşezate ca la paradă, televiziunile au făcut pace in faţa unui moment unic. La avanscenă, fotografii işi fac cu eleganţă loc unul altuia. Actori, regizori, prieteni ai teatrului... Dac-am să spun că, impotriva tuturor sorţilor, atunci cănd toate ne dezbi
