Se spune ca ecologia ar fi "noua religie" a secolului al XXI-lea. Daca este adevarat, si se pare ca este, fortele politice vor avea de castigat in ochii alegatorilor, daca se vor implica serios in problemele de mediu.
"Scanand" politica romaneasca, ce observam? Partidele verzi sunt divizate, conduse de lideri care nu reusesc sa cada la pace. Celelalte partide din afara parlamentului nici nu se gandesc sa abordeze culoarea verde a politicii. Din fericire, in interiorul Legislativului, situatia tinde sa se normalizeze. Cu exceptia Partidului Democrat, celelalte formatiuni politice (PSD, PNL, PRM, PLD, PC, UDMR si minoritatile) au inteles ca adoptarea unei legislatii stricte de protectie a mediului nu mai poate fi intarziata. In acest context, este de notat ca liberalii par a avea un avans si beneficiaza de un anumit radicalism in actiunile lor ecologiste, cu toate ca PRM si UDMR le-au luat-o inainte cu amendamentul privind interzicerea cianurilor. Potrivit standardelor clasice, liberalismul economic nu e compatibil cu ecologia, dar PNL a depasit traditia si a inteles ca directia verde, urmata sincer si activ, este aducatoare de beneficii pentru societate, dar si pentru propria imagine politica. Nu intamplator, de la 8-9% in sondajele de opinie din mai-iunie, liberalii ajunsesera la 13% intr-un sondaj din 6 septembrie (inainte de Motiunea PSD). Dar sa dam si exemple:
* Rosia Montana. In paralel cu atitudinea dura anti-Gold Corporation a deputatei PSD Daciana Sarbu, europarlamentarul Tiberiu Barbuletiu este printre cei dintai liberali care s-au implicat in salvarea Rosiei Montane. Dupa el, un cuvant puternic pe aceeasi tema l-au avut, anii trecuti, Mona Musca si Theodor Stolojan, iar mai recent, europarlamentarii PNL Adina Valean si Horia Toma, autorii unui proiect care vizeaza interzicerea cianurii in toata Europa. La sfarsitul anului trecut, s-a impus
