Regizorul a primit distincţia de la ministrul francez al culturii, Christine Albanel. Fiul unui jurnalist evreu din România, Radu Mihăileanu părăseşte ţara în 1980, stabilindu-se întâi Regizorul a primit distincţia de la ministrul francez al culturii, Christine Albanel.

Fiul unui jurnalist evreu din România, Radu Mihăileanu părăseşte ţara în 1980, stabilindu-se întâi în Israel şi apoi în Franţa. Urmează cursurile IDHEC şi lucrează ca asistent al regizorului John Glen, la "I Love You", şi al lui Marco Ferreri, cu care va realiza şi adaptarea pentru televiziune a "Banchetului" lui Platon, în 1989. Va participa la realizarea câtorva pelicule de succes, tot ca asistent de regie şi producţie, dintre care am putea aminti "Un weekend sur deux" ("Un weekend din două", 1990) de Nicole Garcia sau "Le Rêve du singe fou" ("Visul maimuţei nebune", 1990) de Fernando Trueba.

Primul său lungmetraj ca realizator şi co-scenarist, "Trahir", realizat în 1993, este bine primit de critică şi obţine mai multe premii la festivalurile de la Montreal şi Istanbul. Revine, după acest succes, la filmul de televiziune, turnând pentru M6 "Bonjour Antoine", în 1997. Notorietatea îi este definitiv stabilită de pelicula "Train de vie" ("Trenul vieţii"), apreciat la Festivalul Internaţional al filmului de la Veneţia şi la Sundance Film Festival. În 2002, realizează, pentru Arte, "Les Pygmees de Carlo". Urmează întâlnirea cu refugiaţii etiopieni în Israel care va duce la realizarea unui proiect vast, finalizat în 2005 cu "Va, vis et deviens" (tradus în româneşte "Trăieşte!").

Succesul acestui film este internaţional: Premiul publicului la Berlinală şi Cesarul pentru cel mai bun scenariu original, în anul următor. Producţia fusese nominalizată şi la categoriile Cel mai bun film şi Cea mai bună muzică.

Identităţi aproximative şi restrictive

Radu Mihăileanu, cu ale căru