Mixtura de caltabosi si euro, de tuica si tehnologie auto sofisticata (Audi Q7), caracteristica ofertei lui Gh. Ciorba pentru ministrul Remes, poate nedumeri spiritele obisnuite cu coruptia estetizanta, specializata in tablouri scumpe si bijuterii, arme de colectie sau sume rotunde transferate salubru, sub diverse acoperiri, direct in conturi. In timp ce ultimele sunt ilustrative pentru ceea ce PSD-ul urbanizat si european al lui Nastase a reusit sa impuna ca standard de… comestibilitate in Capitala, cele dintai aduc parfumul de sorici si afumatura al ruralitatii provinciei de vest. Ba chiar mai mult, la mijloc fiind si o chestiune de orientare stilistica. Ministeriabilii moroseni Muresan si Remes au atras atentia asupra unui tip de coruptie – imputat lor pe drept sau pe nedrept, justitia se va pronunta – pe cat de legat de traditie, la un capat, pe atat de conectat la prezent in celalalt capat al sau. La prima vedere, avem de-a face cu produse alimentare si o suma de bani. Dar ce diferenta intre mezeluri si tuici, pe de o parte, si silueta lustruita si alunecoasa a automobilului de ultima ora… Cu "cina porcului" suntem in plin ev mediu, cu ultima am patruns deja in secolul al XXI-lea. Iar saltul intre cele patru picioare ale grohaitorului si cauciucurile masinii este de lumi si ere.

Perceperea unor dari in produse, reglementata clar de la un moment dat incoace, a fost unul dintre reflexele raporturilor sociale din evul mediu. Stapanul feudal isi primea partea la date fixate din vreme – de Paste si de Craciun – tot asa cum taranul dependent de el ii datora un numar de zile de munca. Banii, cati si cum se cereau, mergeau in general pe dijma bisericeasca si pe contributia la plata birului catre dominator. Cum bine s-a mai observat, prin ritmicitatea si consistenta lor, darurile – numite plocoane – au livrat, in cele din urma, limbii romane un nou verb: "a se