Romanii aveau o istorie migratorie relativ minuscula la Madrid la mijlocul secolului al XX-lea: brigadisti internationali in timpul razboiului civil, dispersarea in teritoriul prieten a colaboratorilor nazisti dupa cel de-al doilea razboi mondial, sau disidenti ai comunismului care localizasera Spania pe harta salvarii. "Picaturi politice si culturale". Pe vremea aceea, precum scriitorul Emil Cioran, "obiceiul era sa emigrezi la Paris", spune Miguel Fonda Stefanescu, presedintele Federatiei Romanilor din Spania. Din aprilie anul acesta sunt 170.357 romanii in regiune (17 la suta din strainii inregistrati oficial). Pentru prima data, sunt nationalitatea cea mai reprezentata in Comunidad de Madrid. In 2001 numarul lor era de numai 13.961, se arata intr-un articol publicat de ziarul El Pais, citat de Rompres. "Oamenii identifica amvonul cu libertatea" "Oamenii cred ca Spania este inca un loc primitor pentru a incepe o viata noua. Pe de alta parte, aici s-au tesut deja retele sociale", explica Doina Fagador, actrita si presedinte al asociatiei Romania. "Caile spre SUA si Germania sunt intrerupte. Destinatiile sunt Italia si Spania". Fagador, care a venit la Madrid acum 25 de ani, isi aminteste inca de vremurile cand lumea facea confuzie "intre Bucuresti si Budapesta" si era nevoita sa se cufunde in tacerea unei biserici pentru a auzi cateva cuvinte in limba romana din partea "a trei sau patru conationali". Romanilor le plac inca zidurile bisericilor. Acum vin aici in numar mare. Dar nu omogen. Au o singura forma in comun: cea a crucii. Comunitatea romana este fragmentata intre catolici, ortodocsi, adventisti si penticostali. O diversitate religioasa care isi mediatizeaza activitatea inainte de a se urca in trenul, avionul sau in autobuzul care ii aduce din localitatile de origine (in principal Bistrita, Alexandria, Alba Iulia sau Targoviste). Bisericile "sunt reteau