Analiştii financiari susţin că, în perioada imediat următoare, este puţin probabil să asistăm la o scădere a acestor rate impuse de banca centrală. În ciuda reducerii diferenţei dintre Analiştii financiari susţin că, în perioada imediat următoare, este puţin probabil să asistăm la o scădere a acestor rate impuse de banca centrală.

În ciuda reducerii diferenţei dintre dobânzile la credite şi cele la depozite, ca urmare a rezervelor minime obligatorii, Banca Naţională recunoaşte că această măsură nu mai este eficientă. Mai mult, guvernatorul BNR spune că banca centrală are datoria de a reduce ratele rezervelor minime obligatorii.

Diferenţa între dobânzile plătite de bănci la resursele atrase şi ratele aplicate creditelor este încă înaltă, deşi mult mai scăzută decât în urmă cu câţiva ani. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), recunoaşte că marjele de dobândă sunt ridicate şi ca urmare a nivelului rezervelor minime obligatorii.

În momentul de faţă, banca centrală impune o rată de 20% pentru pasivele atrase în lei şi de 40% pentru cele în valută. Adică, aceşti bani sunt depuşi în depozitele băncii centrale şi nu pot fi folosiţi în activitatea de creditare.

Bancherii comerciali au subliniat din urmă cu câţiva ani faptul că impunerea unei rate înalte a rezervelor minime obligatorii distorsionează concurenţa din piaţa bancară şi, într-un final, măsurile nu mai sunt eficiente. Asta pentru că, spre exemplu, pe segmentul companiilor, unele bănci au transferat portofoliul de credite către instituţiile-mamă.

Reducerea rezervelor încă nu este oportună

Sistemul bancar românesc are o concentraţie moderată, comparativ cu alte state, inclusiv din Uniunea Europeană. "În România, concentraţia bancară se află undeva la mijloc, nici foarte scăzută, dar nici foarte înaltă, ceea ce însemană o concurenţă sănătoasă",