Pofta exagerata de mancare este explicabila prin mutatia unei gene care determina o atractie suplimentara fata de alimente, arata un studiu publicat de "Behavioral Neuroscience".

Potrivit studiului realizat de Universitatea Buffalo din New York, oamenii au cate doua copii ale genei, una de la mama si alta de la tata. Jumatate din populatie are gena A1 si gena A2, in timp ce jumatatea cealalta are doua gene A2. O situatie rara este atunci cand aceeasi persoana are doua gene A1.

Studiul a constatat ca o variatie a genei A1 are un efect considerabil asupra apetitului.

Cercetarea realizata de Temple a presupus si un test de evaluare a determinarii cu care persoana isi doreste mancarea drept recompensa. Astfel, voluntarii erau testati printr-un joc pe calculator unde trebuiau sa dea cat mai multe click-uri de mouse pentru a castiga mancare. La aceasta activitate puteau renunta oricand.

"Persoanele cu gena variatia A1 si care erau in majoritate obezi depuneau de doua ori mai mult efort pentru a castiga mancare fata de cei care nu erau obezi si care nici nu aveau gena", a spus Temple.

Faptul ca unele persoane munceau de doua ori mai mult decat restul ca sa obtina mancare poate sa ofere o explicatie pentru existenta persoanelor care continua sa manance si atunci cand nu le este foame.

Pana in acest moment, gena nu a fost asociata cu mancarea, ci mai degraba cu "dependenta de droguri, abuzul de alcool si de jocuri de noroc si comportamentelor care sunt determinate de primirea anumitor recompense", a explicat Jennifer Temple, neurolog la Universitatea Buffalo din New York.

Pofta exagerata de mancare este explicabila prin mutatia unei gene care determina o atractie suplimentara fata de alimente, arata un studiu publicat de "Behavioral Neuroscience".

Potrivit studiului realizat