Una dintre cele mai poluate zone din România, reînvie prin ecologizare cu bani de la Banca Mondială Închiderea uzinei de cupru din Zlatna, în 2004, precum şi a exploatărilor miniere Una dintre cele mai poluate zone din România, reînvie prin ecologizare cu bani de la Banca Mondială
Închiderea uzinei de cupru din Zlatna, în 2004, precum şi a exploatărilor miniere aferente a lăsat în localitate o rată a şomajului de 90%, un grad de poluare mult peste limitele europene admise şi nişte construcţii-gigant fără utilitate. Acum, după ce banca mondială acordă 53 milioane de euro pentru refacere, tot mai mulţi investitori străini devin interesaţi de această mică localitate, care de mai bine de trei ani se luptă cu sărăcia.
Ani de zile, Zlatna a fost cunoscută ca un important centru industrial şi se mândrea cu faptul că locuitorii din Alba Iulia făceau naveta la fabricile de aici pentru a lucra. Uzina Ampelum din Zlatna a funcţionat fără oprire din 1747 până în 2004, când n-a mai putut face faţă concurenţei şi reglementărilor pentru protecţia mediului din ce în ce mai stricte.
Uzina falimentară Ampelum a fost cumpărată iniţial de Phoenix, Baia Mare, care la rândul său a vândut-o celor de la Cuprom Bucureşti. În 2005, ea a fost cumpărată de la aceştia din urmă de către Primăria Zlatna, cu 500 milioane de lei vechi. Acum, zlătnenii rămaşi fără loc de muncă au început să facă naveta la Alba, ori să ia drumul Spaniei sau Italiei pentru a putea supravieţui.
Bani pentru ecologizare
Faptul că Zlatna şi Copşa Mică erau în 2004 considerate "punctele fierbinţi" din cauza calităţii mediului, a făcut ca Banca Mondială să finanţeze mai multe proiecte privind infrastructura şi mediul pentru cele două localităţi. Suma totală s-a ridicat la 63 milioane de euro. Din aceşti bani, pe baza proiectelor depuse, Zlatnei i-au revenit 53 milioane de euro şi l
