- Politic - nr. 203 / 17 Octombrie, 2007 Expert in politici regionale, Csutak István si-a argumentat necesitatea crearii "noilor regiuni de dezvoltare", pornind de la cateva constatari. Utilizand grafice si harti, el observa, printre altele ca distributia finantarilor in cele 8 regiuni s-a facut proportional cu marimea populatiei. Ceea ce inseamna ca cele mai multe fonduri au ajuns in judetele cele mai dezvoltate (cele mai mari). Apoi, datele intra-regionale raportate la media nationala arata ca 46 % dintre judetele finantate sub medie sunt din Ardeal si ca, in lumina PIB din 1998 si din 2003, dezechilibrele dintre regiuni au crescut, deoarece se constata o ramanere in urma a regiunilor mai putin dezvoltate. Or, "Carta verde" _ realizata intre 1996 si 1998, prin fonduri Phare _ avea ca principal scop "stabilirea unei politici de dezvoltare regionala, pentru a deveni eligibila in vederea acordarii unor ajutoare din fondurile structurale. Ce constata insa expertul Csutak? Ca autorii Cartei verzi au reusit sa ascunda cu succes criteriile cuantificabile in baza carora au delimitat regiunile de dezvoltare si in, interiorul acestora, locatia Agentiilor de Dezvoltare Regionala. El mai spune ca in interiorul regiunilor nu a functionat niciun mecanism de echilibrare in favoarea judetelor mai slabe, judetele mici si sarace fiind cele mai dezavantajate. In acceptia lui Csutak, zonele ramase in urma sunt constant dezavantajate in competitia cu autoritatile locale din zonele mai dezvoltate si mai bogate si nu exista niciun semnal ca, dupa aderare, situatia s-a schimbat. Asa s-a ajuns, printre altele, ca judetele Covasna, Harghita si Mures sa piarda incet-incet din participarea procentuala la PIB, in loc sa castige (sa creasca). Concluzia lui Csutak? 16 dintre cele 42 de judete au inregistrat scaderi la participarea procentuala in PIB, 6 si-au marit procentul de participare, iar