Creşterea acestor păsări, originare din Africa, poate reintroduce în circuitul agricol terenurile degradate. Conştienţi de avantajele creşterii struţilor, românii au deschis ferme şi Creşterea acestor păsări, originare din Africa, poate reintroduce în circuitul agricol terenurile degradate.
Conştienţi de avantajele creşterii struţilor, românii au deschis ferme şi pensiuni în care sunt crescute exoticele păsări. Fermierii spun că struţii sunt hrăniţi în principal cu lucernă cultivată ecologic, fără îngrăşăminte chimice. Struţii sunt crescuţi în aer liber, iar pentru perioadele mai reci au padocuri de câte 800 de metri pătraţi.
Unul dintre avantajele creşterii struţilor este că ei pot trăi în zone degradate sau în cele mai puţin folosite în agricultură. De asemenea, struţii nu poluează deloc terenurile pe care trăiesc. Studiile arată că produsele din carne de struţ au un conţinut sărac în grăsimi şi colesterol (1-2%) şi e mult mai rentabil să creşti struţi decât vite, de exemplu.
Unii dintre crescătorii de struţi au deschis pensiuni turistice, unde oaspeţii pot consuma carne şi ouă de struţ. "Pe lângă lucernă, le mai dăm şi grăunţe, şi tărâţe. Fiecare pasăre consumă în medie două kilograme de nutreţ pe zi şi aproximativ un kilogram de tărâţe", spune Sandu Gavrilă, administratorul Pensiunii cu Struţi de lângă Braşov. Acesta adaugă că, pe timpul şederii în pensiune, turiştii se obişnuiesc cu struţii, deşi la prima vedere aceştia par fioroşi.
Fermierii spun că pentru a fi eficientă creşterea struţilor trebuie structurată în patru faze principale: reproducţie, incubare, creşterea puilor şi îngrăşarea struţilor tineri pentru carne. "În vederea reducerii costurilor, este de dorit ca fiecare crescător să se specializeze în una din cele patru faze.
De exemplu, cine achiziţionează pui în vederea îngrăşării şi sacrificării, nu mai este obligat