Gestul reflectă faptul că voinţa şi ştiinţa pieţelor le poate face să acţioneze asemeni unui organism viu, prevenind infecţiile. Pieţele pot fi inteligente – dacă le lăsăm. Imaginaţi-vă o companie care se angajează să respecte norme fără ca acestea să îi fie impuse. Nu ar încălca nicio lege dacă le-ar ignora. Compania respectivă şi principalii săi competitori aleg însă să îşi administreze activitatea de o manieră inteligentă, asumându-şi anumite

Gestul reflectă faptul că voinţa şi ştiinţa pieţelor le poate face să acţioneze asemeni unui organism viu, prevenind infecţiile. Pieţele pot fi inteligente – dacă le lăsăm.

Imaginaţi-vă o companie care se angajează să respecte norme fără ca acestea să îi fie impuse. Nu ar încălca nicio lege dacă le-ar ignora. Compania respectivă şi principalii săi competitori aleg însă să îşi administreze activitatea de o manieră inteligentă, asumându-şi anumite responsabilităţi înainte ca regulile să îi fie impuse din afară.

Gestul descris mai sus este cât se poate de real şi a fost făcut la Londra, săptămâna trecută, de un grup de fonduri de investiţii. El merită analizat deoarece conţine lecţii importante despre genul de conduită corporatistă care ar fi bine-venită în România.

Iniţiativa autoimpunerii unui cod de conduită aparţine unui grup de 14 fonduri de investiţii care gestionează circa 10 la sută din cele peste 1.800 de miliarde de dolari administrate de industria mondială de hedge fund-uri. Managerii acestor fonduri au optat să-şi reglementeze ei înşişi comportamentul – înainte ca politicienii şi birocraţii să o facă. Atât succesele traduse în profituri astronomice (şi netaxate), cât şi eşecurile lor spectaculoase, cu potenţial destabilizator pentru pieţele financiare ale lumii, au declanşat o ofensivă politică împotriva hedge fun