Franta isi continua politica de semiindependenta fata de NATO. Sarkozy vrea ca UE sa dispuna de propriile structuri militare. Chiar si acum, Franta nu participa la reuniunile comitetului de planificare militara NATO.
Parisul le trimite semnale contradictorii celorlalte tari din cadrul Aliantei Nord Atlantice (NATO) in legatura cu dorinta Frantei de a-si relua locul in structurile militare integrate NATO. Franta a parasit structurile de comanda ale NATO inca din 1966, din momentul in care generalul De Gaulle a obligat Alianta sa-si mute cartierul general din Paris in Bruxelles. Chiar si in momentul de fata, Franta nu participa niciodata la reuniunile comitetului de planificare militara care se tin la cartierul general NATO la nivel de generali. Recent insa, ministrul francez al Apararii, Hervé Morin, a dat de inteles ca Franta ar fi gata sa devina un membru al Aliantei ca toti ceilalti. Anuntul a fost primit cu satisfactie in cadrul NATO, mai ales de catre Statele Unite, cu atat mai mult cu cat el a coincis cu declaratia ministrului francez de Externe, Bernard Kouchner, in legatura cu eventualitatea unui razboi cu Iranul. In acelasi timp insa, presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, a anuntat ca in 2008, in semestrul in care Franta va prelua presedintia rotativa a UE, una din prioritati va fi intarirea capacitatii de aparare a Europei, astfel incat UE sa dispuna de propriile sale structuri de comanda militara.
Asta a redeschis vechea dezbatere, pe care Statele Unite si Marea Britanie o credeau incheiata o data cu victoria lui Sarkozy, in legatura cu crearea unor structuri militare europene care ar fi independente de NATO. Franta nu este insa singura tara care sprijina planul unei emancipari militare europene. In 2003, Belgia a gazduit o reuniune la nivel de sefi de stat si de guvern la care au participat Franta si Germania si la care s-a discutat posi