- Editorial - nr. 203 / 17 Octombrie, 2007 Parca este un "facut" ca, la noi, in Romania, nimic (sau aproape nimic) sa nu functioneze ca lumea. Mai ales, in politica. Nici chiar in momentele de criza, precum cele de acum, nimeni nu se intelege cu nimeni. In alte tari, in asemenea momente, in democratii "asezate", oamenii politici stiu cum sa actioneze. In Italia, s-a facut reconciliere istorica intre doua principale partide ale tarii. In Germania, guvernare de mare coalitie. In Franta, coabitare intre presedinte si primul ministru. La noi, a vorbi de reconciliere intre presedinte si primul ministru, de mare coalitie, de coabitare suna a... banc sau a gluma proasta. Pai, cine sa asigure echilibrul, sa incurajeze uniunea nationala sau coabitarea? Presedintele? Seful statului, sau mai degraba spus, din pacate, marele maestru al combinatiilor, se foloseste de orice prilej nu pentru a incerca sa potoleasca si sa reconcilieze clicile inclestate in incaierare, ci pentru a le atata. Cum? Spunandu-le liberalilor sa scape de Tariceanu si ai lui, iar social-democratilor _ de Iliescu, Nastase, Hrebenciuc. Inainte ca motiunea de cenzura a PSD sa cada, presedintele Basescu vorbea despre un eventual guvern PNL-PLD-PD. In realitate, seful statului isi batea joc de ei, pe care ii considera prosti si naivi. Dupa trei ani in care a spulberat PNL, l-a rupt, l-a ciuntit si, dupa ce l-a facut de ras pe Tariceanu, cum ar fi putut PNL sa se intoarca de unde a fost tot timpul gonit? Este ca situatia aceea cand iti bati nevasta si apoi vrei s-o pupi! S-a vorbit apoi de un guvern de uniune nationala. Dar cum sa faci un asemenea guvern, cata vreme nici nu s-a nascut bine ideea ca PD (un instrument al presedintelui Basescu) a si pus conditii. De acord - spun ei _ dar numai daca PNL n-ar mai fi condus de Tariceanu! Conditie perceputa de liberali ca o noua incercare a lui Basescu de a mai rupe cat