Concluziile raportului Comisiei Europene despre situaţia agriculturii din România, prezentat săptămâna trecută, vorbesc ameninţător despre aplicarea clauzei de salvgardare. În acest caz,

Concluziile raportului Comisiei Europene despre situaţia agriculturii din România, prezentat săptămâna trecută, vorbesc ameninţător despre aplicarea clauzei de salvgardare. În acest caz, România ar pierde 25% din banii europeni destinaţi agriculturii. Riscul impunerii acestei clauze este amplificat de scandalul creat de demisia

ministrului Remeş.

Până acum nu s-a recurs niciodată la aplicarea acestei măsuri extreme, în ciuda seriozităţii problemelor vizate. În guvernarea trecută, ameninţările Comisiei Europene cu aplicarea clauzei de salvgardare, din cauza lipsei de rezultate în reforma justiţiei şi combaterea corupţiei, au ţinut aderarea României în suspans.

Există mai multe raţiuni pentru care Uniunea Europeană foloseşte această armă a clauzei de salvgardare. În primul rând, tratează cu realism politic ţări ca România sau Bulgaria şi acceptă faptul că acestea sunt mai puţin capabile să satisfacă perfect şi la timp cerinţele Uniunii.

În acelaşi timp, este conştientă că aplicarea unei clauze de salvgardare ar fi o măsură extrem de nepopulară în aceste state şi ar crea tensiuni politice interne.

Există şi motive de procedură din cauza cărora Uniunea va evita activarea unei clauze de salvgardare pentru România. Aceasta ar fi oricum dificil de impus, întrucât are nevoie de votul unanim al tuturor statelor membre din Consiliu.

Uniunea Europeană este însă foarte preocupată de modul în care va decurge absorbţia în următorii 6 ani a celor 13 miliarde de euro destinaţi agriculturii şi dezvoltării regionale româneşti. Problema de bază va fi că agricultorii români trebuie să respecte nişte standarde de eficienţă şi calitate sofisticate şi costisi