Radu Irimia şi Lucian Macavei, doi veterani ai luptei pentru protecţia naturii, îşi dezvăluie speranţele. Reprezentanţii celui mai vechi club de ecologie cred că Zlatna, prin solul încă Radu Irimia şi Lucian Macavei, doi veterani ai luptei pentru protecţia naturii, îşi dezvăluie speranţele.
Reprezentanţii celui mai vechi club de ecologie cred că Zlatna, prin solul încă plin de metale grele, Sebeşul, prin fabrica de formaldehidă, şi Roşia Montană sunt cele mai apăsătoare probleme de mediu din România.
Adevărul: Sunteţi veritabili veterani în ecologie. Când aţi început?
Membrii Albamont: Clubul de ecologie şi turism montan Albamont este cel mai vechi probabil din zonă, înfiinţat fiind în 1980. Până în 1990, Albamontul era foarte popular pentru că organiza multe sporturi de iarnă şi atunci, nefiind alternative pentru petrecerea timpului liber, mulţi veneau la acţiunile clubului. După `90, organizaţia a început să promoveze şi proiecte de protecţia mediului. "Per pedes" este unul dintre cele mai populare acţiuni ale noastre - în cadrul lui un grup de turişti fac mai multe trasee în câteva zile de-a lungul cărora se execută şi marcaje. "Per pedes" se organizează în fiecare an în jurul datei de 1 mai.
- Ce proiecte de protecţie a mediului aţi derulat în ultimul timp?
- Unul dintre proiectele care s-a mulat cel mai bine pe protecţia mediului a fost amenajarea unui gard verde la rezervaţia botanică de la Scăriţa Berlioara, o zonă foarte faină, cu specii foarte variate, care se întinde între judeţule Alba şi Cluj şi unde intrau boii şi distrugeau frecvent flora. La doi ani însă de la finalizarea acestei amenajări, gardul a fost distrus şi l-am mai făcut o dată.
La o întâlnire cu organizaţiile de mediu de la Miercurea Ciuc, cineva se lăuda că a făcut ceva similar într-o rezervaţie, dar cu un gard de lemn, pe care l-au dat
