Informatii false, erori intentionate sau secretizarea unor date de interes public - acestea sunt doar cateva dintre modalitatile prin care guvernele statelor membre UE fac pierdute fondurile europene pentru agricultura.
Se intampla in primul rand la case mari, iar cetatenii statelor membre, dar mai ales Comisia Europeana sunt ultimii care afla, daca afla, cum, cui si unde se aloca partea leului din subventiile pentru agricultura provenite din cele 55 de milioane de euro, la cat se ridica bugetul Politicii Agricole Comune.
Un scor al transparentei cheltuirii banilor europeni pentru agricultura, realizat de site-ul farmsubsidy.org, plaseaza guvernele Austriei si Greciei pe primele pozitii in ceea ce priveste refuzul de a da publicitatii numele beneficiarilor fondurilor europene destinate agriculturii.
Trebuie mentionat ca aceste informatii sunt publice si ca ambele tari recunosc liberul acces al cetatenilor la informatii cu caracter public. O alta categorie de tari membre ale Uniunii Europene este cea din care fac parte Belgia, Estonia, Cehia, Germania, Franta, Finlanda, Italia, Spania, Ungaria, Lituania, Irlanda, Polonia, Marea Britanie si Portugalia.
Toate au ca numitor comun facilitarea accesului partial la acest tip de informatii, in sensul ca doritorilor li se dau doar date cu continut neutru.
Exista totusi si modele. Acestea sunt Danemarca, Suedia, Olanda, Slovacia si Slovenia, state ale caror guverne nu ezita sa faca publice toate informatiile referitoare la destinatarii fondurilor europene pentru agricultura.
Secrete bine pazite
Transparenta cheltuirii banilor difera nu doar de la tara la tara, ci si de la o regiune a unui stat membru la alta. Unele regiuni autonome spaniole, ca Andaluzia si Castllia-La Mancha nu au secrete in acest domeniu, altele insa da.
In Italia, nordul
