Elaborarea bibliografiilor analitice exhaustive, consacrate scriitorilor români din toate epocile, se află încă într-o situaţie precară. Desigur, implică o muncă enormă de explorare atentă a arhivelor de manuscrise, de descoperire şi clasificare a corespondenţei emise şi primite, dar mai ales de parcurgere migăloasă a unei puzderii de periodice literare şi cotidiene la care au colaborat, îndeosebi a ziarelor de mare tiraj din perioada interbelică, în care au deţinut rubrici permanente pe prima pagină sau în interior, în spaţiile acordate literaturii şi artei, şi totodată de înregistrare a ceea ce s-a scris despre operele lor, scopul final fiind acela de a întocmi ediţii critice complete, fundamentale.
Astfel de bibliografii analitice cu greu pot fi realizate de o singură persoană. Totuşi, s-au obţinut câteva realizări valoroase şi de către un singur cercetător, dintre care amintim bibliografiile Mihail Kogălniceanu de Al. Zub, Nicolae Bălcescu de Horia Nestorescu-Bălceşti, G. Călinescu de Ion Bălu, Ion Agârbiceanu, Lucian Blaga şi Tudor Arghezi de Dimitrie Vatamaniuc. Avem şi unele bibliografii alcătuite de către un colectiv de istorici literari, ca Ioan Slavici de Teofil Bugnariu, Ioan Domşa şi Dimitrie Vatamaniuc, I. L. Caragiale de Mioara Apolzan, Marin Bucur, Georgeta Ene, Rodica Florea, Dorina Grăsoiu, Stancu Ilin şi Dan C. Mihăilescu.
în acest domeniu, o lucrare monumentală, demnă de toată preţuirea, o constituie Bibliografia relaţiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice, elaborată în cadrul Institutului de Istorie şi Teorie Literară "G. Călinescu" al Academiei Române, de către un eminent colectiv alcătuit din Ana-Maria Brezuleanu, Ileana Mihăilă, Viorica Nişcov, Mihaela Şchiopu şi Cornelia Ştefănescu, temporar mai colaborând Luminiţa Beiu-Paladi, Carmen Brăgaru, Alexandra Ciocârlie, Catrinel Pleşu şi Ileana Verzea. Lucrarea a
