Ar fi cu adevarat tragic daca liberalismul roman s-ar dovedi irevocabil compromis de comportamentul grotesc al lui Calin Popescu Tariceanu si al acolitilor acestuia, care au tratat tara ca pe o mosie si au adus prejudicii extrem de grave imaginii Romaniei. In tabara opusa, PD dispune de unii membri de valoare, dar si de indivizi ce par mai curand potriviti a ingrosa randurile vreunei forme noi, regrupate, a oligarhiei, obisnuita, oricum, a se "remania" din cand in cand.
Actualmente, cetatenii au nevoie de mai multe oferte solide din partea dreptei politice, nu doar de una, relativ difuza. Ca atare, initiativa PLD vizand depunerea unei motiuni de cenzura impotriva Guvernului este una salutara. Suflul liberal a parasit de mult cadavrul penelist, intrat in evidenta putrefactie si ramas neinhumat doar pentru a servi drept piedica in calea normalitatii politice. Theodor Stolojan, Valeriu Stoica si George Flutur sunt experti in domeniile economiei, dreptului si agriculturii, care de-a lungul anilor macar au tratat problema reformarii domeniilor in cauza cu atentia cuvenita, prioritara. O alta personalitate inca populara este Mona Musca. Domnia sa a dat dovada de o decenta singulara, neemulata de nici unul din actualii membri ai Guvernului: s-a retras din viata publica din cauza unui pacat care pare, acum, din multiple puncte de vedere, trivial comparativ cu abuzul de putere devenit rutina zilnica pentru cei care au exclus-o, demonstrativ, din PNL.
Perspectivele PLD sunt incerte. Formatiunea nu dispune de un grup parlamentar, cu toate ca are peste 20 de parlamentari. De asemenea, este practic nereprezentata in consiliile locale, dat fiind ca migrantii politici isi pierd automat fotoliile. Se mai poate presupune ca unii parlamentari penelisti tentati a trece in noua formatiune liberala vor fi ramas alaturi de Tariceanu de teama repercusiunilor – fie impotriv