Latrine în loc de toalete, mizerie şi duhoare, câini şi hoţi de buzunare, geamuri sparte, peroane distruse, trenuri devastate. Sunt porţile feroviare de intrare într-o capitală Latrine în loc de toalete, mizerie şi duhoare, câini şi hoţi de buzunare, geamuri sparte, peroane distruse, trenuri devastate. Sunt porţile feroviare de intrare într-o capitală europeană.
O plecare cu trenul din Bucureşti e musai să înceapă dis-de-dimineaţă. De ce? În primul rând, ca să evităm aglomeraţia oraşului, apoi pentru a fi siguri că veţi putea ajunge la gară în timp util. Dar, atenţie, mai nou trebuie să cunoaşteţi şi care dintre cele cinci gări, care deserveau Capitala, mai sunt disponibile pentru o călătorie cu trenul.
Gara Progresul. Ora 6.30, dimineaţa. Nu zăreşti picior de om. Aflăm cu mirare că circulaţia pentru trenurile de persoane este momentan suspendată, iar asta pentru că podul de la Dărmăneşti nu a fost încă refăcut. "Şi nici nu cred că se va putea prea curând", ne-a mărturisit şeful de post, de la poliţia feroviară. În cea mai mare grabă ochim un taxi, şi în 40 de minute reuşim să ajungem la gara Bucureşti Obor, pentru a prinde trenul de pe ruta Bucureşti - Olteniţa. Plătim repede 5 lei noi, după care urcăm în trenul-cursă.
La gară, mon cher, după miros!
Odată instalaţi în tren, ne aducem aminte de cuvintele fostului preşedinte al României, Ion Iliescu, care spunea că: "Străinii au ajuns să ştie unde-i România, după mirosul înţepător de urină". Ne aşezăm "tranchilizaţi", de un astfel de damf, pe unul din fotoliile de piele uzată. Agitaţie la Budeşti. Localitatea cu pricina este renumită în zonă datorită numărului mare de cetăţeni romi.
"Feriţi-vă la buzunare!", auzim la un moment dat în jurul nostru. Instinctiv, ducem mâna în acea zonă. Naşul întregeşte peisajul. "Ce să le facem, că majoritatea sunt recidivişti", adaugă a scuză
