Imi este din ce in ce mai greu sa fiu obiectiv cind ma gindesc la oamenii politici din Romania. Nu, nu sint tentat sa inclin balanta in favoarea unuia sau a altuia, ci sa arunc talerele, cu totul, la fiare vechi.
Ipocrizia si teatrul prost pe care il joaca politicienii romani mi se pare acum mai scirbos decit in anii '90, cind, fie si pentru faptul ca la vremea aia mai erau rataciti prin partide si citiva naivi, visatori ori citiva nebuni dezinteresati, viata politica, desi tensionata, prindea, macar din cind in cind, sclipiri de sinceritate. Acum, clica politrucilor de tot felul imi pare un cub rubik slinos intors pe toate fetele, cu toate patratelele acelea rosii-albe-galbene-verzi-albastre amestecate, o salata tiganeasca, un terci nefiert, in care toata lumea se cunoaste cu toata lumea, iar proiectele inseamna doar interese personale sau de grup. Iata, de exemplu, Partidul Liberal Democrat. Presedintele filialei locale galatene a PLD, Marius Necula, este un fost vicepresedinte PSD. La Braila, dincoace de Siret, nemuritorul Sabau a fost ales presedinte dupa ce a candidat, asemenea strabunului Ceausescu, de unul singur. Intr-un asemenea context, ce aspiratii poate avea un tinar dispus sa intre in politica intr-un partid la care apreciaza doctrina? Ce aspiratii pot avea tinerii braileni care si-au pastrat vie o firava scinteie idealista, cind vad ca de ani de zile, pe fotoliile de conducere ale partidelor se lafaie aceiasi dinozauri care, din cind in cind, schimba partidul sau pica victima vreunui tovaras care a avut abilitatea sa organizeze o lovitura de palat? Partide in care troneaza familii, dinastii ori clanuri - stranii organizatii straine de democratie - incearca sa mimeze la Braila democratia. Familia Vasioiu la PD, gasca lui Cibu la PNL, acolitii APR-istului Sabau la PLD, Moisestii la PRM si cuibul de vulturi peste care apasa banii lui Stancu, la