Bucurestiul era un oras cu mult mai "destupat" la minte in perioada interbelica.

Asa se explica acceptarea practicarii celei mai vechi meserii si normarea acestei activitati prin reguli clare, menite sa fereasca pe cat posibil clientii si practicantele de boli ori de abuzuri.

Am discutat cu istoricul Adrian Majuru despre subiectul caselor de toleranta din Bucurestiul interbelic, dar si despre alte subiecte conexe.

Numeroase prostituate se aflau in locante clandestine

Casele de toleranta din Bucurestiul interbelic functionau legal sau erau doar acceptate tacit?

Functionau legal cel putin de la finalul secolului al XIX-lea. Existau si locante clandestine prin zonele marginase, dar mai numeroase erau prostituatele care practicau clandestin. Locantele clandestine erau adesea braserii, varieteuri precum "Salata" din preajma Garii de Nord, cluburi de noapte etc.

Regele Carol al II-lea frecventa "fetele"

Care erau cele mai frecventate locuri? Exista intersectii spatiale intre locurile de azi din Bucuresti unde pot fi gasite "fete" (Stefan Furtuna, Calea Plevnei, Calea Mosilor Hanul Solacolu etc.) si cele din interbelic?

Regele Carol al II-lea de pilda frecventa strada Brezoianu, iar "fetele" stiau asta, chiar si orele cand majestatea sa obisnuia sa se plimbe cu masina. Armand Calinescu ar fi vrut sa ia masuri eficiente, dar trebuia sa fie totusi indulgent, ingaduitor cu "problema" bietului Carol II (era afemeiat, potrivit presei vremii - n.red.). "Problema" lui era stiuta de multa lume si chiar a intrat in folclor inca din timpul domniei sale.

Ratacindu-se la un moment dat prin periferiile Craiovei, Carol al II-lea a coborit din masina sa (isi conducea singur masinile) si a intrat intr-o carciuma sa intrebe cum poate iesi din oras.

Era imbracat simplu, nimic nu aducea cu pozitia s