Nu putini sint brailenii care isi duc existenta fara sa puna umarul la munca si sa transpire pentru fiecare leu pe care il baga in buzunar. Si cum romanul este inventiv, unii au gasit metode nu numai sa se tiriie de pe o zi pe alta, ci sa ajunga sa traiasca bine, chiar mai bine decit majoritatea celor care se zbat de dimineata pina seara pentru a putea pune o piine pe masa. Ocupatia lor de baza a devenit furtul de fier vechi, pe care apoi il valorifica la centrele de colectare, asigurindu-si astfel un salariu pentru care nu sint conditionati de nici un program sau stresati de vreun sef.
In ultimii ani, contrabanda cu fier vechi a devenit nu numai un fenomen care ne afecteaza pe oricare dintre noi, ci o adevarata afacere din care ies bani, fara nici un fel de investitie. Pentru a scoate profit, hotii fura cam orice le pica in mina, fara sa se gindeasca macar o secunda ca actiunile lor pot genera o problema sociala sau chiar una de siguranta. Ca sa nu mai vorbim de prejudiciile aduse unor societati comerciale ce isi desfasoara activitatea folosindu-se de bunurile pe care contrabandistii le considera prada. Se fura cabluri electrice, de telefon, componente ale sistemelor de irigatii, de cale ferata si chiar capace de canalizare, in care cetatenii isi pot avaria masinile sau pot cadea chiar in ele. La fel de grav este si faptul ca unele bunuri, ce nu pot proveni decit din furturi, sint vindute centrelor de valorificare fara ca angajatii acestora sa sesizeze organele abilitate despre acest lucru, pentru ca asta ar putea duce chiar la micsorarea profitului societatii.
Faptele cele mai des intilnite sint comise de grupuri organizate de persoane, care patrund in sediile unor societati comerciale, fie prin escaladarea imprejmuirilor sau prin fortarea sistemelor de inchidere. De regula ele sint comise pe timpul noptii, cu preponderenta in zona societatilo
