Actuala clădire a Universităţii craiovene este o construcţie monumentală şi reprezentativă a oraşului. Pe vechiul amplasament al Mănăstirii Gănescului, care a fost şi sediul Episcopiei Craiovei, se punea la 1891 piatra de temelie pentru construcţia Palatului Justiţiei. Clădirea a fost inaugurată în 1894 în prezenţa ministrului justiţiei Alexandru Marghiloman şi a prefectului de Dolj, Nicu Economu, căruia i se datorează construcţia realizată pe cheltuiala Prefecturii Dolj după planurile lui Ion Socolescu.
Succesiv au loc reparaţii, modernizări şi extinderi, astfel că prin 1934 s-a mai construit o aripă a clădirii, iar după cutremurul din 1977 s-a realizat partea dinspre Calea Bucureşti, o dată cu consolidarea întregului imobil.
După 1948, „Sala paşilor pierduţi“ a devenit holul de onoare al primelor unităţi de învăţământ superior din Craiova (Institutul de Maşini şi Aparate Electrice, Institutul Agronomic), iar în 1966 s-a împlinit un vechi vis al craiovenilor, acela de a avea o Universitate!
Actuala clădire a Universităţii craiovene este o construcţie monumentală şi reprezentativă a oraşului. Pe vechiul amplasament al Mănăstirii Gănescului, care a fost şi sediul Episcopiei Craiovei, se punea la 1891 piatra de temelie pentru construcţia Palatului Justiţiei. Clădirea a fost inaugurată în 1894 în prezenţa ministrului justiţiei Alexandru Marghiloman şi a prefectului de Dolj, Nicu Economu, căruia i se datorează construcţia realizată pe cheltuiala Prefecturii Dolj după planurile lui Ion Socolescu.
Succesiv au loc reparaţii, modernizări şi extinderi, astfel că prin 1934 s-a mai construit o aripă a clădirii, iar după cutremurul din 1977 s-a realizat partea dinspre Calea Bucureşti, o dată cu consolidarea întregului imobil.
După 1948, „Sala paşilor pierduţi“ a devenit holul de onoare al primelor unităţi de învăţământ superior din Craiova (Inst