In aceste vremuri de neincredere generalizata, cand nelinistea si deruta se instaleaza usor, criza marilor institutii, printre care si cele religioase, ii indeamna pe multi oameni sa caute noi experiente spirituale. Secularizarea societatii, afirmarea crescanda a individualismului si mondializarea conduc la o explozie a religiilor, credintelor, sectelor. Ofertele de salvare se multiplica pe o piata a religiosului total liberalizata, unde infloresc mixajele, inovatiile, sincretismele, noile misticisme, proliferand, de asemenea, sarlatanii de tot felul ai religiozitatii.
Supranaturalul ia adesea locul divinului si nu mai conteaza nici coerenta, nici Dumnezeul caruia i te inchini: fiecare cauta ceea ce ii face lui bine. Fata de cei 2,1 miliarde de crestini din lume, numarul non-religiosilor, al agnosticilor sau ateilor se ridica la 1,1 miliarde. Budisti sunt 376 milioane, adeptii Baha'i sunt 7 milioane, iar scientologi sunt 500.000. Cifrele sunt oferite de Enciclopedia Britanica.
Budismul
Din ce in ce mai multi contemporani sunt atrasi de noi cai spirituale. Cercetatorii constata ca, intre ele, budismul are o pondere insemnata. Ceea ce le ofera aceasta doctrina, pe care o percep nu neaparat ca pe o religie, este o filozofie a detasarii si un raspuns la angoasele existentiale.
In Europa, Franta este tara in care budismul a patruns cel mai mult: in 25 de ani, s-au infiintat aproape 200 de manastiri si nuclee de iradiere. Atat tibetanii, cat si budistii zen au aici cele mai importante centre. Si comunitatea practicantilor a crescut: s-a dublat intre 1976 si 1986 de la 200 000 la 400 000 de adepti, pentru ca in 1997 sa ajunga la 600 000.
Aceaste statistici au fost elaborate de Uniunea Budista din Franta (UBF) si validate de Ministerul de Interne. Dupa catolici, musulmani (in jur de 4,5 milioane), protestanti (950 000) si aproa
