După ce câteva săptămâni au urcat pe scena Liricului craiovean personaje celebre precum Aida, Mam’zelle Nitouche, Hoffmann şi ale lui povestiri, a venit şi rândul cantatei „Carmina Burana“.O cantată scenică amplă, aceasta este „Carmina Burana“ de Carl Orff, care vine să vorbească într-un mod naiv despre natură, dans, viaţă şi dragoste, în prima seară a manifestărilor prilejuite de cea de-a XI-a ediţie a Zilelor Municipiului Craiova, 21 octombrie, pe scena plină de succese a Teatrului Liric „Elena Teodorini“, de la ora 19.30. Scrisă iniţial pe baza unor texte şi melodii din secolele XII-XIII, al căror manuscris a fost descoperit în 1803 într-o mănăstire benedictină a Alpilor Bavarezi, în latină, franceză şi germană, „Carmina Burana“ devine ceea ce este astăzi prin grija lui Carl Orff, care a conceput o lucrare amplă formată din 25 de numere, grupate în trei părţi cu titluri programatice: Primo vere (Primăvara), In Taberna (În tavernă), Cour d’amours (Curtea amorurilor). Acestea sunt încadrate de un prolog - Fortuna Imperatrix Mundi - alcătuit din primele două numere, O Fortuna şi Fortuna plango vulnera, şi un epilog - Blanziflor et Helena - şi din nou Fortuna Imperatrix Mundi. Un spectacol grandios se va înfăţişa publicului craiovean, cu o melodică simplă, declamativă, de factură primitivă, modală şi pentatonică, tratată în secvenţe ce se amestecă şi cu teme de intonaţie gregoriană, cu melisme, cu ritmuri ostinate, cu frecvente unisonuri, mersuri paralele în terţe, cvinte sau octave, cu acorduri de cvinte suprapuse, pedale armonice, cu orchestraţie modernă urmărind expresivitatea instrumentelor (în special cea a percuţiei). Limbajul muzical va fi dat de ansamblul vocal instrumental alcătuit din soliştii Liricului craiovean şi nu numai: Diana Ţugui (soprană), Ion Sandu Filip (tenor), Gheorghe Mogoşan (bariton) - Cluj-Napoca, corurile şi orchestra Teatrului Liric,