Debut entuziasmant pe scenele romanesti
"Nemtoaica nu sunt, americanca nici atat,
cred ca inlauntrul meu tot romanca ma consider"
Cand a parasit Romania, in urma cu 38 de ani, primele lucruri pe care le-a bagat in valiza au fost discurile de vinil ale Mariei Tanase si ale Romicai Puceanu, singurele amintiri ce i-au mai alinat dorul de locurile copilariei. Le-a luat cu ea si, acum, la intoarcerea acasa, pasind pe scena Teatrului Odeon, cu o palarie trasa pe ochi si cu o valijoara in mana, din care a scos, rand pe rand, partiturile cantecelor de care nu s-a despartit niciodata, pastrandu-le ascunse in suflet. Si pe care a ajuns, in sfarsit, sa le cante si romanilor, dupa succesul repurtat pe scenele din New York. "Trenule, masina mica", "Lume, lume", cantecele Mariei Tanase, dar si cantece lautaresti, ba chiar si o manea din zilele noastre au rasunat diferit, cu un farmec aparte, in interpretarea Sandei Weigl si a trupei sale de jazzmani scoliti in celebrele cluburi new-yorkeze. A fost pentru a doua oara cand la Odeon s-au auzit, in concert, cantecele Mariei Tanase, in haine de jazz, dupa proiectul "Radacini", de acum patru ani, ce i-a avut in prim-plan pe Teodora Enache si pe Marius Mihalache. Teatrul Odeon a fost ultima etapa a turneului romanesc inceput de Sanda Weigl si de invitatii sai, la Teatrul National din Timisoara, continuat apoi la Sibiu si Cluj. La Bucuresti, concertul a avut parte de un public elitist - scriitori, actori, invitati ai artistilor, intre care chiar mama Sandei. Alegerea salii, care pastreaza intimitatea si caldura unei astfel de muzici, a fost excelenta, insa doua concerte ar fi permis si altor iubitori ai muzicii, ramasi fara bilet, sa asiste la acest eveniment special.
Carte de vizita
Viata Sandei Weigl are multe accente care o indreptatesc pe cantareata sa o compare cu "un drum tiganesc". Parint