Dacă la nivel declarativ condamnă migraţia politică, în timp, PD s-a dovedit a fi cel mai mare beneficiar al acesteia. Sursa: Sorin Antonescu
A început cu primarii - nu mai puţin de 100 de edili de la alte partide alegând tabăra democrată când a fost vorba de declararea apartenenţei - şi a continuat cu parlamentarii, aleşii democraţilor devenind mai numeroşi odată cu creşterea partidului în sondaje.
PD a racolat, după alegerile din 2004, 18 senatori şi deputaţi aleşi pe listele altor partide, jumătate dintre aceştia provenind din PRM. De altfel, formaţiunea condusă de Corneliu Vadim Tudor a înregistrat cele mai mari „pagube“, dintre cei 48 de parlamentari, aleşi în 2004, 21 regăsindu-se astăzi în alte partide.
PD nu a făcut mofturi, primindu-i atât pe cei aflaţi la prima mutare de acest fel - cum ar fi ex-PRM-iştii William Brânză sau Dorel Onaca, foştii conservatori Graţiela Iordache sau Dumitru Bucşenescu, ex-PSD-iştii Amarie Constantin sau Gheorghe Sârb -, cât şi pe cei care au bifat partidul şi anul.
Este cazul deputatului Daniel Ionescu, care a ajuns în PD via PRM-PSD, Tudor Constantin, care a trecut de la PSD la PC, şi Petru Călian, care s-a alăturat recent democraţilor după ce a fost membru PSD şi PC. Dacă PSD a pierdut şase oameni în favoarea PD, iar PC, cinci, cele mai puţine „victime“ au fost făcute de PD în tabăra liberală. Doar senatorul Ştefan Antonie a părăsit PNL în favoarea partidului condus de Emil Boc.
PNL nu s-a lăsat mai prejos
Nici PNL nu stă mai prost la racolări. Deşi de trei ori mai mic în sondaje decât PD, partidul lui Călin Popescu-Tăriceanu a fost preferat de 10 senatori şi deputaţi ai altor formaţiuni, iar alţi doi activează în grupul liberalilor.
Trei foşti PSD-işti - deputaţii Traian Dobre, Mihai Mălaimare şi Ioan Timiş - sunt astăzi liberali. Est
