Tot mai alarmante studiile referitoare la efectele progresului asupra omului. S-ar zice ca nimic nu-i pica bine.
Telefoanele mobile ar putea provoca tumori, ca si cuptoarele cu microunde. Antenele de satelit ar putea fi si ele vinovate de atacuri cerebrale, cancer, inflamatii si dermatoze. Sa nu mai vorbim despre E-urile din alimente, plumbul din vopseaua vestimentara, clorul din apa, mercurul stomatologic sau miile de substante nocive din cafea. Dar cea mai crunta lovitura ne-o dau cei mai buni prieteni ai oamenilor: masinile. Dupa aproape un secol si jumatate de convietuire, omul a ajuns la concluzia finala ca masina e toxica. Indiferent de curbele apetisante ale caroseriei, de culoare sau performante, masina e unul dintre vectorii imbolnavirii globale. S-ar parea ca omul ar trebui sa evolueze ceva mai repede, pentru a putea suporta efectele propriei sale ingeniozitati.
Cu toate acestea, asa cum se intampla mereu in viata, pericolul pandeste din adancul apelor linistite. De fapt, toate aceste amenintari nu par sa aiba un efect direct si mortal asupra vietii omenesti. Oamenii traiesc tot mai mult si mai bine. In Europa, de pilda, viata de azi e de trei ori mai lunga decat cea a Europei rurale de dinaintea revolutiei industriale. Si cu sanatatea oamenii stau mai bine decat pe vremea aceea. Ca sa nu mai vorbim despre alti indicatori, cum ar fi mortalitatea infantila, sporul demografic sau investitiile in asistenta medicala pe cap de locuitor. Situatia e aceeasi in Statele Unite, in Canada sau in Japonia, unde calitatea vietii a inregistrat un adevarat boom in ultimii treizeci-patruzeci de ani. Ideea ca tehnologia ne-ar pune in pericol de moarte pare una dintre marile sperietori ale perioadei industriale, nascuta din fecundele teorii conspirationiste pe care adversarii tarilor avansate sunt gata sa le arunce pe piata. Conform acestora, viata in general
