Ofensiva armatei austriece în Transilvania la sfârsitul sec. al XVII-lea – începutul sec. al XVIII-lea a fost dublata de ofensiva Bisericii catolice. Organizarea învatamântului superior, educarea tineretului si a populatiei în spiritul credintei fata de împarat si de Biserica catolica au fost prioritatile absolute ale momentului istoric respectiv. În acest context se înscrie si ocuparea si apoi transformarea Cetatii medievale din Târgu-Mures de catre austrieci, dar si proclamarea ca Principe in 1707, in acest oras, a lui Francisc Rakoczi al II-lea.
În septembrie 1702, cu toata opozitia bisericii reformate din Târgu-Mures, calugarii iezuiti aflati sub conducerea lui Stefan Endes au reusit sa se stabileasca în oras. Dupa ce un timp au locuit în casa donata lor de catre nobilul maghiar de origine romana Simon Boer, ulterior iezuitii s-au mutat tot pentru scurt timp, în casa Makarias din actuala strada a Revolutiei. Pentru iezuiti, ceea ce fusese mai greu trecuse – reusisera sa învinga opozitia localnicilor de religie predominant reformata. De acum ofensiva lor trebuia sa se desfasoare sub un alt imperativ.
Ofensiva iezuita sub imperativul "cumpara si construieste"
În anul 1704, iezuitii au reusit sa cumpere terenul situat lânga casa cronicarului Francisc Nagy Szabo, precum si cladirea ce se afla acolo si pe care apoi au transformat-o în claustru. Ceva mai târziu, iezuitii au construit tot acolo o mica capela din lemn. În anul 1707, cu ocazia vizitei la Târgu-Mures a lui Francisc Rakoczi al II-lea – si el catolic – în aceasta capela a fost oficiata o slujba, precum si un ceremonial deosebit de investire ca Principe a lui Rakoczi. Piatra de temelie a actualei Biserici romano-catolice din Târgu-Mures, cu hramul "Sfântul Ioan Botezatorul", a fost pusa de iezuiti la data de 8 august 1728. Proiectantul acesteia a fost arhitectul iezuit Scherzer Valentin
