După două victorii importante, cu Dacia Mioveni şi Gloria, Universitatea a revenit vineri seară pe propriul teren într-un meci cu ultima clasată, partida cu „U“ Cluj fiind considerată de unii destul de uşoară. A fost doar 1-1, un rezultat nedrept. Craiova merita toate cele trei puncte, asta-i opinia mea.
Nu vreau să spun că oltenii au strălucit, aşa cum au făcut-o în prima etapă a campionatului, ei au arătat şi vineri unele carenţe, dar au fost superiori oaspeţilor, au combinat mult şi bine, însă la finalizare au păcătuit, ca să zic aşa. Craiova a jucat bine şi în defensivă, iar golul egalizator al ardelenilor este „opera“ managementului politicii de transferări de la Universitatea Craiova. Nicuşor Bănică este nevinovat pentru că a greşit la faza de la golul clujenilor, el nu are experienţă competiţională şi nu are concurenţă pentru postul de rezervă a lui Bornescu. Am scris de mi s-a tocit pixul că ar trebui trei portari de valoare aproape egală, dar nimeni nu m-a auzit. Cei care sunt acum în fruntea trebii la Ştiinţa, cu excepţia managerului Ilie Balaci, consideră că aceia care le spun realitatea în faţă ar fi duşmani?! Le-am spus din acest colţ de pagină că obiectivul reanunţat - accederea în cupele europene - este dificil de realizat şi s-au cam supărat. Nu este imposibil ca Universitatea Craiova să mai prindă cupele europene, dar, uitându-mă în clasament, constat că între ocupanta locului V (FC Vaslui) şi noi este o diferenţă de 11 puncte. Apoi, dacă ne uităm şi la program... Închei comentariul despre meciul cu „U“ Cluj cu observaţia că acest semieşec (acasă) este cauzat de lipsa de experienţă nu numai a unor jucători de la Craiova, ci şi a băncii tehnice oltene. Deşi curge sânge de italian prin venele antrenorului Nicolo Napoli, el nu a ştiut să imprime Craiovei un stil italian, adică jocul la rezultat, aşa cum a făcut-o, de exemplu, Sorin Cîrţu la Buzău.
