Primele forme de stand-up comedy au apărut în America secolului al XIX-lea, fiind vorba, la vremea aceea, de monologuri umoristice şi vodevil. Nu existau spectacole separate dedicate acestor monologuri, pentru că actorii deschideau un alt spectacol sau întreţineau atmosfera, în timpul pauzelor. Se glumea pe teme generale, dar populare erau mai ales glumele indecente. Mulţi oameni de radio îşi începeau emisiunile cu monologuri comice, cei care au iniţiat această „modă” fiind Jack Benny, Fred Allen şi Bob Hope.

Monologurile se axau pe diverse evenimente de actualitate. În anii ’60, se glumea şi pe teme politice, sexuale sau rasiale, iar umorul căpăta deseori note sarcastice. Stand-up comedy are momentul de glorie în anii ’70, când apar şi primele „vedete” ale genului. Fenomenul devine independent, se organizează spectacole în cluburi de noapte, teatre sau chiar în arene. Nume cunoscute şi astăzi, precum Steve Martin şi Bill Cosby, au avut mare succes cu numerele lor comice. Televiziunile au început să profite de acest fenomen. Emisiuni precum „Saturday Night Live” şi „The Tonight Show” au devenit rampe de lansare pentru amatorii genului. Mulţi dintre comici au început să organizeze turnee, în oraşele americane, iar posturile de televiziune încheiau contracte cu vedetele genului.

Actori ca Robin Williams, Billy Cristal şi Eddie Murphy şi-au exersat şi ei aptitudinile, participând la stand-up comedy. Apare şi HBO, care nu îi mai cenzurează pe comici, dar şi posturi specializate, precum Comedy Central. La începutul anilor ’90, în SUA, stand-up comedy devine ceva obişnuit, piaţa fiind suprasaturată. În a doua jumătate a anilor ’90, se revine în forţă, mulţi fiind de părere că acest lucru i se datorează lui Chris Rock şi spectacolului „Bring the Pain”. (M.C.)

Primele forme de stand-up comedy au apărut în America secolului al XIX-lea, fiind vorba, la vrem